Inapoi la sectiunea de articole

 

          Capricorni, signum Augusti

                                                                                                                                                                   de  Bogdan Cacuci

Este cunoscut deja principiul utilizat în reprezentările numismatice din  antichitatea romană, conform căruia pe monede erau ilustrate realizări măreţe ale conducătorilor vremii, aluzii la victorii, sau lucruri legate de familia împăratului. Se cunosc multe tipuri arhitecturale , ce eternizează edificarea unor clădiri precum temple , mausolee. Notorii sunt tipurile de revers sub Nero, care ilustrează portul ostian, sau marea piaţă (Macellum). De asemenea , în perioadele marilor cuceriri, conducătorii nu au pregetat să îşi arate faima pe monede. Tipurile cu Victoria în vremea lui Traian, sau cu provinciile captive, ori reversurile cu gali captivi sub Iulius Caesar  au intipărit aceste victorii în memoria posterităţii.

            Spre deosebire de aceste tipuri de reversuri ce ilustrează activităţi premeditate, obţinute printr-o planificare, urmată de o munca laborioasa , ori campanie armata, există şi alte reprezentări alese inopinant, marcând o perioada de bun augur din viaţa conducătorilor, sau a societăţii. Despre o astfel de reprezentare vom vorbi în continuare. Este vorba mai precis despre un moment din viaţa lui Octavian Augustus, în care destinul său viitor i se arată prin intermediul  unui astrolog.

            Cea mai descriptivă prezentare a momentului o regăsim la Suetonius , în opera sa cea mai notorie, la capitolul despre Augustus:

 “        În retragerea sa din Apollonia, însoţit de Agrippa, s-a suit în observatorul astrologului Theogene. Cum lui Agrippa , care a consultat întâi pe Theogene , i se preziceau lucruri măreţe, aproape de necrezut, Augustus tăcea şi nu voia să-şi spună ziua de naştere, de teamă ca nu cumva prezicerile pentru el să fie inferioare celor despre Agrippa. Când, după multe rugăminţi, în sfârşit , îi spuse şovăind ziua de naştere, Theogene a căzut la picioarele lui şi l-a adorat ca pe un zeu. Atât de mare încredere a avut de atunci Augustus în destinul său, încât şi-a publicat răspunsul oracolului şi a bătut o monedă de argint cu zodia Capricornului sub care se născuse el.”[1]

             Trebuie făcută o paranteză la informaţia adusă de Suetonius conform căreia Augustus ar fi născut sub zodia Capricornului. De fapt Augustus s-a născut in 21 sau 22 septembrie 63 î.Hr. Conform calendarului republican la acea dată soarele se afla în zodia Fecioară( dacă presupunem echinoxul vernal la 0 grade Aries, sau după o metodă chaldeeană de calcul a horoscopului(cu echinoxul vernal la 8 grade Aries), în Balanţă. Astfel, ar fi posibil ca Suetonius să fi confundat semnul zodiacal al lui Augustus.  Se pare că greşeala nu este singulară. Marcus Manilius, poet şi astronom al secolului I , autor al poemului Astronomicon, plasează data naşterii lui Augustus tot în Capricorn. De asemenea , el menţionează şi zodia împăratului Tiberius ca fiind Balanţă[2]. La naşterea lui Tiberius , pe 16 noiembrie 42 î.Hr, soarele se afla în Scorpion. Acest fapt prezintă aceeaşi contradicţie ca la Augustus. O posibilă explicaţie a acestor inadvertenţe ar fi calculul zodiacal după poziţia lunii, nu a soarelui. Dacă se ia în calcul poziţia lunii , ambele zodii , Capricornul pentru Augustus şi Balanţa pentru Tiberius ar fi corecte. Vom presupune în continuare că în acea perioadă zodiile se calculau după poziţia lunii[3].

            Capricornul reprezintă un animal mitologic ce avea corp de capră şi coada de peşte. Se spune că odată pe când zeul Pan a fost atacat  de monstrul Tifon, acesta s-a scufundat în Nil. Partea corpului rămasă deasupra apei i s-a păstrat în asemeni unei capre, iar cea scufundată în apă s-a metamorfozat în peşte.  

Dintr-un număr mai mare de tipuri monetare augustane ce reprezintă capricornul, primul este constituit de o serie de cistofori bătuţi în oraşele Efes şi Pergam de pe coasta mării Egee, in jurul anilor 25-20 î.Hr.

Figura  1 -Augustus- cistofor bătut la Efes[4]

  Aceşti cistofori reprezintă pe avers bustul lui Augustus spre dreapta, cu legenda IMP CAESAR , nume care îi întărea descendenţa din Divinul Iulius. Pe revers regăsim un capricorn spre dreapta purtând un corn al abundenţei , sub care se află legenda AVGVSTVS, numele acordat de senat lui Octavian în anul 27 î.Hr, nume ce însemna “Venerabil, maiestuos” . Acest titlu  de Augustus va rămîne în memoria populară primul apelativ pentru Octavian.

             Întâmplarea relatată de Suetonius a avut loc în jurul anului 44 î.Hr, care l-a găsit pe Octavian la Apollonia, unde învăţa sub tutela lui Athenodorus din Tars. Acolo, viitorul Augustus a primit vestea morţii lui Caesar , şi a decis să se întroarcă la Roma pentru a pretinde partea sa de moştenire după dictatorul asasinat. Astfel, înainte de întroarcere, împreuna cu prietenul său Agrippa au consultat astrologul din Apollonia. Apare întrebarea : De ce nu a emis monedă cu capricornul în perioada imediat următoare anului 44 î.Hr ?   Vom încerca sa argumentăm în continuare acest fenomen.  În acel an 44 î.Hr, Octavian nu întrevedea viitorul la fel de strălucit precum îl ilustrase astrologul. Urmau ani de război civil, sarcina de a câştiga increderea şi supunerea senatului şi a poporului, lucruri deloc uşoare.  La întoarcerea la Roma nu a mai  găsit banii lăsaţi prin testament  de Iulius Caesar, şi a trebuit să-şi dispute supremaţia cu Marcus Antonius. Până la lupta decisivă de la Actium, rămâneau de înlăturat asasinii lui Caesar. Pentru acest deziderat, s-a aliat temporar cu Antonius şi cu Lepidus, în al doilea triumvirat  şi au reuşit să-i suprime pe asasini la Philippi în 42 î.Hr. Un deceniu mai târziu, în 31 î.Hr s-a dat bătălia decisivă de la Actium, urmare a căreia Antonius şi cleopatra s-au sinucis, lăsând pe Augustus unic conducător al statului roman. Aşadar ,abia după anul 31 î.Hr putem spune că s-a confirmat prezicerea astrologului Theogene din Apollonia. Observăm că seria de cistofori cu capricorn apar bătuţi în anii urmatori, între 25 şi 20 î.Hr. Este perioada de consolidare a puterii a lui Augustus în stat, în special în fostele zone de influenţă a lui Antonius cum ar fi Asia Mică. Se ştie că Agrippa a fost numit succesor de către Augustus în jurul anului 24-23 î.Hr, primind în dar de la acesta un inel. Un an mai tîrziu, Agrippa, după însănătoşirea lui Augustus în urma unei boli , întreprinde o călătorie prin oraşele de pe coasta mării Egee. Există posibilitatea ca această călătorie să nu fie străină de emisiunea cistoforilor cu capricorn.

            Imediat după victoria de la Actium, sunt bătuţi denari propagandistici, cum este spre exemplul tipul RIC 545, cu reversul reprezentând un crocodil, cu legenda AEGYPTO CAPTA. Pe aversul acestui tip monetar, la unele emisiuni apare sub efigia lui Octavian un mic capricorn, însă îl considerăm ca fiind o marcă de control a monetarului, din moment ce nu apare la toate piesele din acel tip. Uneori este substituit cu un lituus.

Figura   2 -Augustus -denar ,RIC 545[5]

            Pe parcursul domniei lui Augustus mai cunoaştem câteva emisiuni monetare de argint reprezentând capricornul. Poate cea mai cunoscută este denarul  RIC 126[6] ilustrat în imaginea alăturată.

Figura   3 -Augustus- denar -monetărie Hispanică[7]

Acest tip de denari a fost bătut în monetării din Hispania, şi spre deosebire de reprezentarea de pe cistofori, lipseşte legenda IMP CAESAR, însă apar în faţa capricornului globul pământesc şi o cârmă de corabie, simbol al puterii absolute. Există şi variante ale acestui tip în care regăsim capricornul spre stânga.

Un alt tip de denar, destul de controversat în interpretare este cel din Figura 3, nelistat în cataloagele RIC sau BMC[8].

Figura   4- Augustus -denar - monetărie Hispanică[9]

            Reversul acestui denar reprezintă pe lângă capricorn o zeitate în zbor ţinând un voal întins. În cazul în care zeitatea este feminină, ar putea fi cel mai probabil Eos sau Aurora, zeiţe care în majoritatea legendelor reprezintă vânturile de seară sau de dimineaţă. În baza acestui fapt, Harold Mattingly opinează că Aurora sugerează ora naşterii lui Augustus, din moment ce apare deasupra capricornului (semnul zodiacal al împăratului) ,iar Augustus a fost născut dimineaţa chiar înaintea răsăritului în 23 septembrie 63 î.Hr.  O altă versiune de interpretare, identifică personificarea cu Zefir , fiul lui Eos, care simboliza vântul vestic de primăvară. El ţine o eşarfă umflată în vânt, deşi în arta Romană , unde se identifică cu Favonius, este în general reprezentat purtând flori în pliurile robei. Monetăria de pe terioriul Hispaniei întăreşte plauzibilitatea reprezentării vântului occidental.  O a treia variantă de interpretare a acestui revers ar fi planificarea următoarei călătorii a lui Augustus, din perioara 16-13  î.Hr . Totuşi, acea călătorie urma să fie în Galia şi Germania, iar reversul cu vântul favorabil nu ar fi valabil decât dacă acea călătorie urma să fie făcută pe mare plecând din Ostia şi navigând spre un port galic precum Massalia.

Motivul capricornului apare şi pe alte nominale din perioada lui Augustus, spre exemplu pe aurei [10] ori sesterţi[11] . Îl mai întâlnim şi mai târziu, la împăraţii din dinastia Flaviilor, la Hadrian sau Antoninus Pius. Considerăm însă ca momentul de apogeu al acestei reprezentări cu caracter astrologic se produce în timpul lui Augustus.

 
[1]    Suetonius-12 cezari ,cap II Augustus, paragraful XCIV .
[2]    Marcus Manilius – Astronomicon :  II, 509.
[4]    Imagine preluată de la adresa:; de la adresa: http://www.acsearch.info/record.html?id=90204 , 19.02.2012
[5] &nbspagine preluată de la adresa: http://www.ancientcoins.ca/RIC/RIC1/RIC1_Augustus_401-550.htm, 20.02.2012
[6]    Harold Mattingley and Edward A. Sydenham -  Roman Imperial Coinage - Augustus, nr 126.
[7]   Imagine preluată de la adresa: http://www.acsearch.info/record.html?id=222657  , 19.02.2012.
[8]   British Museum- Coins of the Roman Empire in the British Museum - 6 volumes
[9]   Imagine preluată de la adresa: http://www.acsearch.info/record.html?id=222657  , 19.02.2012.
[10] RIC 591 ; un astfel de exemplar regăsim la adresa http://www.acsearch.info/record.html?id=68532 , , 20.02.2012
[11] RIC 63 (Tiberius) ; un astfel de exemplar regăsim la adresa : http://www.acsearch.info/record.html?id=2272 ,   20.02.2012

Inapoi la sectiunea de articole